CELE 5 PRINCIPII ALE CASEI PASIVE

Cele 5 principii ale casei pasive sunt cat se poate de simple. Aplicarea lor corecta încă din faza de proiectare, este esențială pentru a atinge standardele de performanță propuse. Atât proiectantul, beneficiarul cât și executantul trebuie să înțeleagă importanța detaliilor fără de care nu se reușește performanța din punct de vedere energetic și confort a clădirii. Deși simple, aceste detalii pot avea impact major asupra prețului, față de punerea în operă obișnuită pe piață. Principiile, care ulterior rezultă soluții și detalii sunt:

1. Ferestre performante

Ferestrele unei case sunt suprafețele prin care se pierde cel mai multă căldură, iar o pierdere de căldură înseamnă o factură mai mare la încălzire. Cu cât este mai mare fereastra, cu atât mai multa lumină pătrunde în interior, dar în același timp, pierdem mai multă căldură. Ferestrele unei case pasive trebuie sa atingă înalta performanta și echilibrul în cele două funcții principale pe care le îndeplinesc: pătrunderea luminii naturale și protecția împotriva intemperiilor. Negocierea caracteristicilor ferestrei pentru a ajunge la un echilibru perfect între cele două funcții este cheia în alegerea unor ferestre pentru o casă pasivă.

2. Termoizolație eficientă

La fel cum haina unui om acționează ca o extensie a corpului uman și are rol de protecție împotriva mediului ostil exterior, casa creează un mediu confortabil pentru activitățile de zi cu zi. Termoizolația unei case este ca o extensie a hainelor noastre. Are rolul de a împiedica căldura din interior să se piardă în mediul exterior și astfel să avem senzația de frig. La fel cum hainele noastre nu produc căldura, nici termoizolația nu produce căldură, ea are rolul doar de a împiedica pierderea ei rapidă într-un interval de timp. Cu cat este mai eficientă termoizolația, cu atât mai mult timp are nevoie sa treacă căldură prin ea. Într-un final căldura va trece dintr-o parte în alta a termoizolației, dar contează cat de lent sau rapid va trece. La fel ca o haina groasa, daca o îmbrăcam pe timpul iernii, vom avea senzația de cald si confortabil dacă timpul prin care căldura corpului trece prin ea este mai îndelungat decât timpul de care corpul nostru are nevoie sa producă acea căldură.

3. Etanșeitate

Când vorbim de etanșeitatea unei case, este foarte simplu sa înțelegem principiul daca ne gândim la o nava spațială. Daca o nava în spațiu ar pierde aer prin pereții si ferestrele ei, mediul interior al navei nu ar mai fi favorabil vieții umane. Într-o casa pe Terra pierderea aerului sau schimbul de aer între interior si exterior nu este un factor atât de grav ca într-o navă spațială, dar are impact asupra confortului interior. Pe lângă disconfortul creat, dacă pierdem aer cald pe timpul iernii, înseamnă că pierdem bani pe care i-am investit pentru încălzirea sau răcirea acelui aer. De asemenea crește amprenta de carbon pe care am produs-o încălzind sau răcind aerul. Iar dacă aerul rece din exterior pătrunde în interior, înseamnă că va trebui iarăși să plătim mai mult pentru a-l încălzi și pe acesta. Dacă ne asigurăm ca locuința noastră este etanșa, economisim bani si resurse pentru crearea mediului interior confortabil care ne face productivi și care ne face sa ne simțim comod și în siguranță.

Cea mai simplă metodă prin care putem verifica etanșeitatea casei, e prin desenarea unei linii continue pe secțiunea casei, care sa reprezinte elementele de etanșare. Daca reușim să desenam linia continuă și să o închidem, casa va fi etanșă.

4. Reducerea punților termice

O punte termică apare atunci când termoizolația casei este străpunsă de un material sau element care conduce energia termică foarte repede între interiorul si exteriorul casei. O punte termică poate apărea când tragem o conducta metalică prin peretele casei, când agățăm aparatul de aer condiționat pe perete dând la o parte termoizolația, când fixam tâmplăria de grinda sau stâlpul de beton, etc. Termoizolația unei case trebuie sa fie continuă si uniformă, orice abatere poate crea o punte termica prin care căldura dintre interiorul si exteriorul casei poate trece foarte ușor. Din acest motiv se numește punte termica: fiindcă facilitează trecerea căldurii într-un mod rapid prin termoizolație.

În exemplul de mai sus avem o secțiune de perete din cărămidă, termoizolat cu vată minerală, și apoi placat cu plăci din aluminiu care are nevoie de o structură metalică de agățare. Se observă cum se creează punți termice când termoizolația este întreruptă de pofilele metalice. Metalele sunt foarte buni conductori de căldura. Astfel, structura metalică va transmite foarte repede căldura din interior spre exterior pe timpul iernii, și invers pe timpul verii. În zona pofilelor peretele devine rece în interior iarna, și se încălzește vara.

5. Ventilația cu recuperare de căldură

Făcând referire la comparația cu nava spațială de la principiul “etanșeitate”, o casa care nu permite schimburi de aer între interior și exterior are o problemă gravă: nu are aer proaspăt. Pentru crearea unui mediu confortabil și productiv avem nevoie de aer proaspăt, curat și bogat în oxigen, în continuu. O nava spațială, are sisteme de filtrare al aerului, control a umidității și producere și stocare de oxigen din interiorul său. O casă pe pământ are nevoie de aer din exterior ce conține oxigen și mai are nevoie să elimine aerul uzat din interior. Această problemă se poate rezolva prin deschiderea geamului spre exemplu, dar deschiderea geamului pe timpul iernii înseamnă ca aruncam aerul cald pe geam, pentru care plătim bani să-l încălzim. Cu alte cuvinte avem două probleme: vrem să schimbăm aerul între interior și exterior și în același timp vrem să păstrăm căldura. Soluția acestor doua probleme consta în ventilația cu recuperare de căldură. Recuperarea de căldură înseamnă că schimbam aerul utilizat din interior cu cel proaspăt din exterior, dar în același timp păstram căldură în interior pe timp de iarnă, și pe exterior pe timp de vară. Cum? În primul rând cream doua conducte: prin una scoatem aerul afara din interior, prin cealaltă aducem în casă aer din exterior. Pasul doi este să “lipim” aceste doua conducte astfel încât cea cu aer cald sa o încălzească pe cea cu aer rece. Astfel reușim să separăm căldura de aerul care iese și să o dăm înapoi aerului care intră în casă pe timp de iarnă, și invers pe timp de vară.

Respectarea acestor simple principii stau la baza proiectării și execuției unei case pasive.

Sunt niște principii simple, care pot genera soluții complexe. Aceste principii trebuie să inspire orice proiect și să fie un punct de plecare în derularea lui. Orice casă poate deveni mai eficientă dacă respectă aceste principii, chiar daca optează să nu fie pasivă. Impactul benefic va fi de durată asupra utilizatorului cât și a mediului.